Când viața își pierde culoarea: terapia depresiei și redescoperirea sensului
- Ciprian Hord
- Nov 7
- 5 min read

Află cum se tratează depresia prin terapie medicamentoasă, psihoterapie cognitiv-comportamentală, logoterapie și abordare existențialistă. Ghid uman și științific de la Erikamed Caransebeș, cabinet de psihiatrie și psihologie.
Ce este depresia și de ce nu este doar o tristețe trecătoare
Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări afective ale prezentului — dar și una dintre cele mai tăcute. Uneori nu arată ca în filme: nu înseamnă doar plâns sau izolare, ci o pierdere treptată a culorilor vieții. Nu înseamnă doar tristețe sau slăbiciune, ci o suferință profundă care afectează corpul, gândurile, afectivitatea și sensul vieții, ca o adevărată apocalipsă sufletească.
Scriitorul Andrew Solomon, autorul volumului Demonul de la amiază, descrie tulburător această stare: „Nu crezi, în depresie, că ai pus un văl gri peste lume… Crezi că ți s-a luat vălul fericirii și acum vezi adevărul.” Depresia este o boală reală și tratabilă, iar terapia depresiei înseamnă mai mult decât eliminarea simptomelor — înseamnă reconectarea la viață. Iar dacă tot am pomenit de filme, vă recomandăm o capodoperă a cinematografiei, Melancholia (2011, Lars Von Trier), peliculă care ilustrează vizual, în mod magistral, depresia.
Tratamentul depresiei: o abordare medicală și psihologică integrată
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, depresia se tratează eficient printr-o combinație de psihoterapie, medicație și sprijin social. Pentru formele ușoare, psihoterapia este prima alegere; pentru formele moderate sau severe, combinarea cu antidepresive este adesea recomandată.
Tratamentul medical sprijină reglarea dezechilibrelor neurochimice (serotonină, dopamină, noradrenalină). Psihoterapia lucrează cu sensul, gândurile, comportamentele și relațiile, pentru a reconstrui starea de echilibru și direcție interioară. La Erikamed încurajăm o viziune integrată: medicul psihiatru, psihologul clinician și pacientul lucrează împreună.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală (CBT) în depresie
Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai studiate și eficiente forme de psihoterapie pentru depresie. Ea ajută pacientul să recunoască și să schimbe ciclul gândurilor negative, care întrețin suferința: gânduri critice → emoții de neputință → retragere → scăderea energiei → confirmarea ideii că „nu pot”.
Principalele direcții CBT:
Activare comportamentală – redarea ritmului zilnic prin pași mici și concreți.
Reformularea gândurilor – identificarea și corectarea distorsiunilor cognitive („totul e pierdut”, „nu valorez nimic”).
Învățarea auto-compasiunii – nu mila, ci o atitudine blândă și realistă față de sine.
CBT oferă instrumente clare, dar și un spațiu sigur în care pacientul redescoperă influența asupra propriei vieți.
Psihoterapie existențialistă și logoterapie: sensul care vindecă
Există momente în care depresia nu e doar o tulburare psihică, ci o adevărată criză de sens. Psihoterapia existențialistă și logoterapia lui Viktor Frankl explorează aceste dimensiuni profunde. Irvin D. Yalom scria: „Fiecare om alege cât adevăr poate duce.” A trăi cu depresie înseamnă adesea a fi confruntat cu întrebări existențiale:
Ce mai are sens pentru mine?
Ce înseamnă libertatea mea?
Cum pot trăi autentic, cu limitele și vulnerabilitățile mele?
Logoterapia și sensul vieții
Frankl, supraviețuitor al lagărelor de concentrare naziste, spunea că omul poate suporta orice suferință dacă descoperă un sens în ea. Scopul logoterapiei nu este să elimine durerea, ci să elibereze voința de sens – capacitatea de a răspunde vieții chiar și atunci când ea doare. Practic, pacientul este ghidat să:
descopere valori și direcții care îi redau sensul personal,
mute atenția de la simptom spre acțiune cu semnificație,
reconstruiască legătura cu lumea și cu ceilalți.
Când e nevoie de medicație în depresie
Depresia nu este doar „în minte” — este și în corp, în chimia subtilă a creierului. Atunci când echilibrul substanțelor care reglează starea de bine (serotonină, dopamină, noradrenalină) este perturbat, întreaga percepție asupra lumii se schimbă: gândurile devin mai grele, energia scade, somnul se tulbură, iar lucrurile care altădată ne bucurau, devin indiferente. Antidepresivele pot fi necesare în formele moderate sau severe, pentru a stabiliza funcționarea zilnică. Ele nu rezolvă cauzele psihologice, dar oferă „fereastra” în care terapia poate lucra. Tratamentul medicamentos nu este un semn de slăbiciune și nu este o soluție „ușoară” , ci este o măsură de echilibrare biologică, care oferă minții șansa să respire din nou.
Ce fac, de fapt, antidepresivele?
Antidepresivele nu schimbă cine ești, nu îți „șterg emoțiile” și nu creează dependență. Ele reglează felul în care neuronii comunică între ei, restabilind treptat fluxul natural al emoțiilor și al motivației. Mulți pacienți spun, după câteva săptămâni, că nu simt o „fericire artificială”, ci mai degrabă o întoarcere la normalitate: „Pot din nou să simt. Pot să mă bucur, să mă concentrez, să mă ridic din pat fără să fie un efort uriaș.” (Adrian, 42 ani). Efectele apar lent, de obicei în 2–4 săptămâni, pentru că și creierul are nevoie de timp să se recalibreze.
Când este recomandat tratamentul medicamentos?
Medicul psihiatru poate recomanda antidepresive atunci când:
depresia este moderată sau severă și afectează semnificativ funcționarea zilnică,
există atacuri de panică, anxietate intensă sau tulburări de somn,
pacientul a urmat deja terapie psihologică, dar simptomele persistă,
există un istoric familial de depresie sau recăderi frecvente.
Tratamentul medicamentos nu se prescrie „pe bandă rulantă”, ci după o evaluare atentă, care ține cont de istoricul persoanei, de alte probleme de sănătate și de stilul de viață. Medicul stabilește doza potrivită, explică posibilele reacții adverse (de regulă ușoare și trecătoare) și monitorizează evoluția.
Cât durează tratamentul?
Durata este variabilă — în general, între 6 luni și un an. După remiterea simptomelor, medicația se menține o perioadă pentru a preveni recăderile. Oprirea tratamentului se face treptat și sub supraveghere medicală, niciodată brusc. Mulți pacienți aleg să continue în paralel cu psihoterapia, pentru că medicamentele reduc durerea, dar terapia schimbă cauzele.Cele două lucrează împreună: pastila ajută corpul să se ridice, terapia îl învață să meargă din nou.
Ce e important de știut despre antidepresive:
Nu creează dependență. Antidepresivele nu produc „sevraj” în sensul adicției, dar corpul are nevoie de o scădere lentă a dozei la finalul tratamentului.
Nu te transformă într-o altă persoană. Scopul nu e să devii „altcineva”, ci să-ți recapeți claritatea, energia și capacitatea de a simți.
Pot fi combinate cu alte medicamente.În unele cazuri, psihiatrul poate recomanda anxiolitice (pe termen scurt, pentru anxietate severă) sau hipnotice, pentru reglarea somnului.
Ajustarea e personalizată.Fiecare corp reacționează diferit, iar tratamentul se adaptează: nu există o rețetă universală, ci o căutare comună a echilibrului.
Combinarea psihoterapiei cu tratamentul medicamentos rămâne standardul actual în ghidurile internaționale.
Vindecarea depresiei: un drum, nu un moment
A ieși din depresie nu înseamnă doar a nu mai fi trist, înseamnă a trăi din nou, cu o nouă perspectivă. Medicația îți dă energia să ieși din inerție, terapia cognitiv-comportamentală te învață cum să te miști prin ceață, pas cu pas, logoterapia și psihoterapia existențialistă te ajută să descoperi de ce merită să mergi înainte.
Dacă simți că te confrunți cu depresie, la Erikamed Caransebeș găsești specialiști care te pot ajuta. Nu e nevoie să treci singur prin asta — ajutorul există, iar vindecarea e posibilă.




Comments